Home Page of EastComfort Bucharest Apartments

Tag Archives: calea victoriei

Casa Cesianu

Casa Cesianu – fosta Legație germană, cunoscută și sub numele de Casino Victoria sau Teatrul de Revistă Constantin Tănase este o clădire aflată pe Calea Victoriei  la intersecția dintre Calea Victoriei și Bulevardul Dacia, vis-a-vis de hotelul Golden Tulip în București care este abandonată momentan.

La 20 februarie 1880 Germania recunoaște independența României și deschide la 1 martie 1880 Legația Germană de la București, contele von Wesdehlen fiind numit primul ambasador al Germaniei în România.

La 25 august 1944, după capitularea nemților, Legația Germană a fost înconjurată de un pluton de infanterie și de două tunuri antitanc, somându-i pe cei din interior să se predea. Ambasadorul Manfred von Killinger a împușcat-o mai întâi pe secretara sa, cu care se presupune că ar fi avut o relație, iar apoi s-a sinucis.

După terminarea războiului actorul Constantin Tănase moare, iar clădirea este transferată Teatrului de Estrada, sub denumirea Teatrul de Revistă Constantin Tănase.

După 1989 clădirea devine Casino Victoria găzduind și o sală de pariuri sportive.

În 2006 clădirea a fost preluată de Ambasada Germaniei care intenționează să mute aici Institutul Goethe.

În anul 2012 clădirea era încă închisă.

Primaria a mentionat faptul ca acest monunemt istoric va fi realibiltat impreuna cu alte monumante din fonduri europene.

ce3 ce2 ce1

Stay connected 😀

Surse:  ro.wikipedia.org

Bucurestii Vechi si Noi: Magazinul Victoria

mv1

Magazinul Victoria se află pe Calea Victoriei, la intersecția cu Strada Lipscani, lângă Poliția Capitalei, în clădirea care a găzduit în perioada interbelică Galeriile Lafayette.

Construit în 1928 în stilul Art Deco, după planurile arhitectului Herman Clejan, pe locul unde își avusese sediul cunoscuta librărie Socec, magazinul a fost denumit atunci ”Galeries Lafayette” , după numele celebrului magazin din Paris construit în 1912. A fost primul mare magazin universal din România, după modelul magazinelor cu spații mari de expunere din Paris, prin comparație cu prăvăliile mici, tradiționale, din București. Era un magazin modern, luxos, dotat cu lift, având în interior coloane și pe jos marmură.

Luxosul magazin s-a bucurat în perioada interbelică de o reclamă pe măsură, prin afișe, ziare, reviste, radio.

Astfel, spre exemplu, o reclamă din 1937 descria ”Galeries Lafayette” ca ”unicul magazin occidental din țară”, ”Magazin de încredere unde găsiți tot ce vă trebue”, respectiv ”mărfuri de primă calitate cu prețuri eftine și fixe”. Reclama îi informa pe cei dornici să viziteze magazinul că în cele peste 70 de raioane pot fi găsite confecții, blănuri, bijuterii, parfumuri și articole de toaletă, galanterie fină bărbătească, articole de sport, covoare, linoleum, lenjerie, mătăsuri, toate purtând ”pecetea rafinamentului parisian și a bunului gust”. ”Magazinul Galeries Lafayette este aprovizionat din timp de centrala din Paris cu mărfuri de ultimă modă”, mai menționa reclama din 1937. De asemenea, într-un almanah realizat de Magazinul universal Galeries Lafayette în anul 1939 sunt prezentate și imagini cu numeroasele departamente, printre care și cel de jucării.

mv2

După naționalizare, în 1948, magazinul a primit numele Victoria, iar mai târziu a devenit cunoscut prin sloganul ”Magazinul Victoria, 50 de magazine într-unul singur”. Magazinul, cu scară rulantă, bine aprovizionat, avea la parter și etaje raioane a căror repartizare s-a păstrat, în mare, și în ziua de azi: la parter — bijuterii, parfumerii, electrocasnice ș.a.; la etaje — articole pentru copii și tineret, femei, bărbați; stofe, țesături, artizanat, articole de uz casnic ș.a.

Magazinul Victoria a fost grav afectat în 1979 de un puternic incendiu.

După 1990 a fost renovat, cea mai recentă renovare având loc în 2001. Suprafața totală a magazinului este de 13.000 de metri pătrați.

Astăzi, la parterul magazinului se află standuri cu bijuterii, parfumerii, artizanat și suveniruri din România, marochinărie, pălării, eșarfe, sticlărie, porțelanuri, la etajul 1 se află standuri cu articole pentru femei (încălțăminte, marochinărie, pălării, lenjerie), precum și mercerie, garnituri de pat, țesături, articole de uz casnic, la etajul doi se găsesc articole pentru bărbați, la etajul trei — articole pentru nou-născuți, copii, tineret, jucării—, iar la etajul patru diverse articole pentru femei, lenjerie, blănărie. În fine, la etajul cinci se află standuri cu decorațiuni interioare, electrocasnice, metraje, perdele, covoare, garnituri de pat, costume și rochii pentru ocazii, precum și un mic atelier de retușuri și croitorie. Pe scările interioare ale magazinului, care păstrează vechea marmură roșie, se află vitrine în care sunt expuse diverse articole.

http://www.eastcomfort.com/romania/bucharest/ap5-2r-apartment.en.html

Stay connected! 😀

Surse:.bucurestiivechisinoi.ro

agerpres.ro

Bucurestiul Interbelic – Hotel Lafayette

Viata Bucurestiului interbelic palpita in jurul Caii Victoriei, locul unde doamnele isi afisau cele mai noi toalete, domnii incepeau sa descopere rapiditatea automobilului, reclamele acopereau timid unghere mici ale cladirilor, iar cafenelele si berariile erau doldora de musterii.

Printre multiplele cladiri construite la vremea respectiva in zona se numara si Hotel Lafayette.

Istoria teritoriului pe care se afla aceasta cladire este cunoscuta prin Hotelul Francez, aflat intre Palatul CEC siMagazinul Victoria. Avand o arhitectura belle-epoque si un stil pur parizian, hotelul incheia armonios Calea Victoriei. In locul lui exista in secolul al XIX-lea o alta veche cladire boiereasca devenita Hotel de Franta. Cladirea a puratat mai multe nume: Hotel de France, Hotel de Franta, Hotel Lafayette si in cele din urma Hotelul Francez.

Hotelul “a supravietuit” cutremurului din 1940, fiind totusi serios avariat, el a ramas in picioare sprijinit de barne de lemn care-i sustineau parterul. Tot aici se afla si celebra berarie a orasului: Beraria Varful cu Dor.

Soarta insa nu a fost la fel de binevoitoare cu fiecare dintre acestea. Dupa daunele minore, dar nerezolvate aduse hotelului de cutremurul din anul 1940, la cutremurul din 1977, hotelul a fost grav avariat, daramandu-se chiar una dintre laturile sale. Cu toate acestea, hotelul nu a mai putut fi salvat, astfel incat el a fost daramat cu totul, iar pe locul lui a ramas teren viran pana la inceputul anilor ’90 cand aici s-a ridicat triumfator sediul Bucharest Financial Plaza. Astfel astazi pe Calea Victoriei, in loc ca sirul cladirilor de patrimoniu sa fie intregit de o mostra a stilului parizian, Hotelul Lafayette, acesta este brusc intrerupt de un colos din sticla si otel, o costructie rigida si anosta cu 18 etaje cunoscuta sub denumirea de turnul Bancorex.

hotelul_francez__lafayette

Stay connected! 😀

 http://www.eastcomfort.com/romania/bucharest/ap42-2r-apartment.en.html

Surse: www.bucuresti.tourneo.ro

Coana Mita Biciclista….

Stiu! 🙂 Va aduce aminte de glumele copilariei, dar aceasta cucoana chiar a existat si a fost considerata o doamna bine a anilor 1900 din Bucurestiul Interbelic, o fashionista pe cinste…daca ar fi una din zilele noastre!

Pe numele ei adevarat, Maria Mihaescu, a ramas in istorie pentru faptul ca a avut curajul de a se plimba in pantaloni, pe bicicleta,  pe Calea Victoriei…in timpurile in care, femeia facea baie mai mult imbracata iar pantalonul ii era rezervat cu strictete barbatului.  Dna Mihaescu isi facea veacul prin locuri dichisite, manca doar la Athenee Palace si mergea la cel mai scump coafor de pe Calea Victoriei. Era o femeie avută pentru acea vreme, deţinea o trăsură, o maşină coupe şi servitori din Polonia.

Se mai spune despre aceasta frumoasa curtezana, ca a frant inimile unor barbati precum Octavian Goga, regele Portugaliei sau regele Ferdinand,  despre care se vorbea că i-ar fi făcut cadou casa care se află şi astăzi în apropiere de Piaţa Amzei şi care îi poartă şi numele.

„Când apărea pe Calea Victoriei, aristocraţii de la Capşa, burghezii de la Oteteleşanu şi boemii de la Kubler abandonau politica şi svartul ca să admire superbul exemplar ciclist. Bicicleta cu ghidon de argint era a unei suple şi elegante fiice a Evei, cu zulufi negri, cu pantaloni de catifea mov strânşi pe picior, cu bluza corai din care fluturau mâneci înflorate, cu ghete înalte şi cu o caschetă de mătase albă, înfăşurată în voal alb, din care răsăreau încrucişate două ace mari a la Madame Butterfly”, o descrie Alexandru Predescu în „Vremuri vechi bucureştene”.
Pentru acele vremuri, coana Mita  a fost intr-adevar, o altfel de femeie!

coana-mita-biciclista

Coana Mita Biciclista

Casa-Mita-Biciclista

Casa Coanei Mita, str Amzei 9.

Stay Connected! 😀

Sursa: www.historia.ro